Avatar - Legenda lui Aang, partea a VI-a - de Lorena

Avatar

Legenda lui Aang

Partea a VI-a 

Până la urmă Zuko şi-a regăsit bunicul. Acum ei se îndreptau spre alt oraş al poporului de pământ, Ba-sing-se.

Aang, Katara, Toph şi Sokka au găsit în deşert cea mai mare bibliotecă din lume, dar, când au vrut să intre, o bufniţă gigantică i-a escortat afară. Cand au ieşit Appa nu mai era fiindcă poporul care trăia acolo l-a prins şi l-a vândut în Ba-sing-se. Cei trei au început să se îndrepte acolo.

Zuko şi bunicul său au luat o barcă, dar Aang, Katara,Toph şi Sokka au mers prin Trecătoarea Şarpelui.

 Când cei patru au ajuns, au văzut-o pe Azula cu un burghiu uriaş, şi cu prietenele ei, care vroiau să distrugă zidul care înconjura oraşul Ba-sing-se. Ei au oprit-o şi l-au luat pe Appa înapoi.

Zuko şi bunicul său s-au angajat la o ceainărie în Ba-sing-se. Dar acum Zuko se purta foarte ciudat, îi plăcea să facă curăţenie etc. Aang, Katara, Toph şi Sokka au vorbit cu regele din Ba-sing-se şi au aflat că 3 luptătoare din insula Kyoshy vin. Când au venit, regele le-a primit cu braţele deschise, dar nu trebuia. Ele erau de fapt Azula şi cele două prietene ale ei, May şi Ty Lee. Aveau de gând să-l găsească pe Avatar, să cucerească oraşul Ba-sing-se şi să îl găsească pe Zuko, pe care ea îl numea Zuzu.

Azula s-a aliat cu Zuko şi au preluat conducerea în Ba-sing-se. În şfârşit Zuko putea să se întoarcă în faţa tatălui său, fiindcă el şi Azula l-au omorât pe Aang.

Katara însă l-a salvat cu puţină apă din Oaza Spiritelor de la Polul Nord. Acum toată lumea îl credea mort dar el era pe o barcă de luptă a poporului de apă. Conducătorul bărcii era tatăl Katarei şi a lui Sokka, Hagoda. Aang vroia să plece de pe barcă dar nu reuşea, fiindcă fusese grav rănit de către Zuko şi Azula.

Ei acum se plimbau pe plaiurile poporului de foc cu haine furate de la ei. Sokka şi-a găsit un maestru. Acest maestru nu era un maestru de stăpânirea elementelor ci era unul de stăpânit săbii, aşa că Sokka şi-a făcut o sabie şi a început antrenamentul. După ce el a terminat, s-au dus la o oază să se scalde dar nu au stat prea mult timp: era un luptător trimis de Zuko, fiindcă a aflat că Aang este în viaţă. S-au urcat pe Appa şi s-au dus mai departe.

Azula, Zuko, May şi Ty Lee s-au dus la plajă pe Insula Tăciune. Acolo s-au cunoscut mai bine şi s-au distrat arzând casele.

Aang nu prea a mai dormit fiindcă el era stresat pentru că  trebuie să se lupte cu regele focului Ozai singur; în plus nu ştia stăpânirea focului, şi visa noaptea că Ozai îl va omorî. Aşa că el se antrena zi şi noapte fără să doarmă. La un moment dat, a început să aibă halucinaţii cu Momo şi Appa, că vorbeau şi se luptau cu săbii.

În noaptea dinainte de invazie, Katara, Toph şi Sokka i-au făcut un pat moale şi Aang a adormit imediat. Ei aveau un plan. Planul era să îi atace a doua zi fiindcă era eclipsă; se ştia ca poporul focului îşi pierde puterile în timpul eclipsei.

În ziua eclipsei - următoarea zi - au atacat, dar când au ajuns la castel nu era nimeni aşa că au zburat cu Appa înapoi lăsându-i pe tatăl lui Sokka şi al Katarei singur cu toţi oamenii care i-au cunoscut.

Zuko îi urmărea fiindcă tatal lui a aflat de la Azula că Avatarul este în viaţă. Acum voia să se alăture cu toţi patru ca să îl învingă pe tatăl său.

(Va urma)

de Lorena Solomon 

Urmăriţi ultimele aventuri ale lui Aang aici:
http://impreunatogether.blogspot.ro/2014/05/avatar-legenda-lui-aang-partea-vii-zuko.html

La... Olimpiada

          Zilele acestea s-a desfășurat la Sibiu faza județeană a Olimpiadei Meșteșuguri Artistice Tradiționale.

    Olimpiada a fost și este un proiect ambițios al Com-plexului Național Muzeal Astra ajuns la a XIX-a ediție, realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar 

Județean Sibiu și Ministerul Educației Naționale. De-a lungul anilor, Olimpiada a impresionat prin calitatea lucrărilor realizate și, mai ales prin pasiunea și devotamentul micilor creatori de arte tradiționale.

          La Olimpiadă au participat și câțiva reprezentanți ai cercului nostru de Cultură și civilizație românească:

          - Bordea AnaMaria și Bordea Ioana - secțiunea 
                        Împletituri din cânepă
          - Stoica Ionela și Marc Sonia - secțiunea Podoabe 

          - Solomon Lorena și Murdășan Victor - secțiunea Obiecte din lut (parteneriat cu cercul de Ceramică, coord. Nicolae Moldovan).

          Timp de două zile am încântat, alături de alți mici meșteșugari, inimile și ochii vizitatorilor cu manifestări autentice ale artei populare tradiționale. Ne-am dovedit măiestria, talentul și îndemânarea, am împărtășit și celorlalți din pasiunea noastră pentru arta tradițională și am descoperit meșteșuguri noi, izvorâte din pasiunea și mâinile unor copii. 

         Am fost mândri de prestația copiilor de la cercul nostru și dorim să îi felicităm pentru rezultatele obținute. ne bucurăm că am evidențiat, alături de ceilalți concurenți, o parte din sufletul țăranului român, pasiunea pentru frumos și artă, frumusețea artei populare tradiționale românești și a costumului din zona Sibiului. Vom încerca, pe viitor, să păstrăm aceste valori neschimbate.

          Iată câteva din imaginile surprinse de noi pe parcursul Olimpiadei:

                                                  prof. Violeta Solomon

Istoria orasului Sibiu

Dragi cititori,

              Va invitam sa vedeti aceasta scurta istorie  a orasului nostru, realizata cu ajutorul programului MyHistro.

prezentarea a fost realizata in cadrul 
proiectului eTwinning: 

"Present your city - a story photo guide to Europe"

http://new-twinspace.etwinning.net/web/p95375/homepage


 proiect realizat in parteneriat 
cu scoli din Polonia, Spania, Grecia, Armenia, Ungaria, Georgia, Ucraina, etc.

Speram sa va placa si sa urmariti si alte lucrari de-ale noastre.


P.S. Click pe săgeata verde pentru a vedea prezentarea!!

Un drum lung, de Artemis

Un drum lung

A fost odată ca niciodată o fată care vroia să meargă într-o pădure fermecată.

Ea a trecut printr-un obstacol: mai întâi, seara, a ajuns la o răscruce de drumuri. Această fată a mers pe un drum, s-a întâlnit cu o vrăjitoare care ghicea viitorul. Vrăjitoarea i-a spus că se va întâlni cu un căutător de comori.  L-a văzut pe căutător. S-au împrietenit. 
Au călătorit împreună, au trecut pe lângă o casă de ciocolată lângă care statea un căţel şchiop.L-au luat şi pe el cu ei.

În drumul lor, au dat peste un lac de cacao. Au sărit în lac şi au fost scurt surprinşi, că acel căţel nu poate înota. Nici ei nu ştiau să înoate. Ce era să facă? Au găsit o ramură, s-au prins de ea şi au fost purtaţi de lacul de cacao spre vărsare. 
Au ajuns pe un câmp şi şi-au făcut o căsuţă. A venit o caleaşcă să îi ia. Ei au mers cu acea caleaşcă şi au ajuns la Paris.

Au vizitat Turnul Eiffel, multe castele şi alte monumente. Seara s-au culcat la un hotel. 

Artemis Petrache, clasa a III-a

Avatar - Legenda lui Aang, partea a V-a - de Lorena

Avatar

Legenda lui Aang

Partea a V-a 

Într-o zi, Aang, Katara si Sokka se plimbau printr-un târg de-al poporului de pământ. Au intrat într-un magazin unde Katara a găsit o foaie pe care scria cum să îţi foloseşti puterile de apă. Cand au plecat, ea a luat si hartia, fără să fie observată; când au ieşit, piraţii i-au urmărit. 

Au găsit o sursă de apă şi atunci, Aang şi Katara au început să înveţe cum să  folosească puterile de apă.

A doua zi ei se plimbau şi au văzut mulţi gardieni ai focului. Atunci vine o echipă de şase tineri care i-au omorât. Pe conducătorul lor îl chema Jet. El vroia să distrugă poporul de foc. Aşa că trebuia să îi folosească pe Aang şi Katara ca să inunde locuri dar ei nu au vrut. Atunci Jet s-a luptat cu Aang. Aang a învins. 

Acum trebuia să treacă de un canion cu două triburi care se urau, tribul Ganjin şi tribul Zao. Au trecut cu triburile canionul şi i-au împăcat, spunându-le o minciună.

Apoi s-au dus la alt magazin şi Sokka s-a angajat la un bătrân care pescuia peşti şi acela i-a spus lui Aang:

-Unde ai fost toţi anii aştia, când poporul a avut nevoie de tine!

Atunci Aang pleacă umilit, dar Katara îl urmăreşte până la o peşteră. Apoi amândoi conştientizează că a început o furtună năprasnică şi că Sokka era pe mare cu acel batrân. S-au dus să-i salveze.  

A doua zi, Sokka era răcit; la fel şi Katara care a luat boala de la el. Katara se credea regină iar Sokka se credea luptător de pământ. Aang s-a dus după un leac dar a fost prins de poporul focului. Atunci un ninja vine şi-l salvează dar, când să plece, a primit o săgeată în cap.  

Repede Aang i-a dat jos masca şi era prinţul Zuko. Aang îl ia, îl duce într-o pădure şi-l lasă acolo. După aceea s-a întors la prietenii lui cu leacul bolii pe care o aveau.

În următoarea zi, ei au cunoscut un maestru de foc care nu voia să îl prindă pe Aang. El a încercat să înveţe cum să folosească puterile de foc, dar i-a ars mâinile Katarei.

Katara, cum şi-a băgat mâinile in apă, s-a vindecat. Atunci Aang a jurat că nu o să mai folosească puterile de foc niciodată. 
S-au dus la Polul Nord şi când au ajuns au văzut un palat şi un oraş făcute din gheaţă.

Piraţii i-au ars barca lui Zuko cu el înăuntru. Atunci bunicul său, care a plecat la o plimbare, s-a alăturat cu generalui Zao. Ei se îndreptau spre Polul Nord cu o armată.

Aang şi Katara au aflat cum să îşi folosească puterile. Prinţesa de la Polul Nord a văzut că vin şi le-a spus tuturor, dar l-a dus pe Aang şi Katara în cel mai bun loc pentru a comunica cu spiritele.

Acolo erau doi peşti care înotau, unul negru şi unul alb. Cel alb era spiritul lunii fiindcă poporul apei, noaptea, are o putere de ne învins. Cel negru era spiritul apei şi al oceanului.

Doar Aang putea să intre în lumea spiritelor, aşa că a făcut-o. Prinţul Zuko,care nu era mort, a venit şi l-a luat pe Aang în timp ce era în lumea spiritelor. Katara şi Sokka îl iau pe Aang şi pe Zuko.

Pe Zuko l-au dus la bunicul său care acum nu mai lucra cu Zao pe o insulă a poporului de pământ.

Comandantul Zao a ajuns la locul de comunicare cu spiritele şi a omorât peştele alb. Atunci luna a dispărut de pe cer, dar prinţesa şi-a dat viaţa şi a devenit spiritul lunii.

Cei trei au mers pe aceeaşi insulă unde l-a lăsat pe Zuko, care se lupta cu sora ei Azula, venită să îi ia prizonieri. Ei au scăpat.

La palat regele tot încerca să îl provoace pe Aang să fie în starea de Avatar. Dar ei au plecat de acolo.

Azula îi căuta pe Zuko şi pe bunicul său, dar ei şi-au tăiat părul şi s-au ascuns. Zuko fura, cu masca de când a fost să-l salveze pe Aang, de la oameni dar, până la urmă, a decis să plece singur în lume.

Cei trei căutau pe cineva care să-l înveţe pe Aang puterile pământului. Atunci au văzut o fetiţă oarbă care se lupta la un coloseum. Pe fetiţă o chema Toph. Ea vedea cu puterile pământului, toate lucrurile ce atingeau pământul ea le putea vedea. Toph a fost de acord să plece cu ei aşa ca a plecat, dar, tatăl ei, care era rege, a trimis mai mulţi gardieni după Aang.

Zuko a găsit o familie, a stat acolo o zi; s-a aflat însă că este Avatar de foc aşa că a trebuit să plece mai departe pe struţul furat de la oameni.

(Va urma)

de Lorena Solomon 

Partea a VI-a - click aici:

http://impreunatogether.blogspot.ro/2014/04/avatar-legenda-lui-aang-partea-vi-de.html

Comoara ascunsa, de Horia

Comoara ascunsă

A fost odată ca niciodată, în Vestul sălbatic un cowboy. Îl chema Johnny Pistolarul. El era un om curajos şi foarte puternic.

Într-o zi el se plimba pe dragonul său magic. Când ajunseră pe o câmpie, vazu pe jos o foaie. O ridică şi se gândi: ”Poate Rex Deşteptul iar şi-a pierdut un document”.

Se întoarse în sat şi se duse la Rex. Casa lui era foarte mare şi de culoare portocalie. Intră şi îl întrebă:

          - Rex, foaia asta e a ta?

          - Dă-mi sa văd.

          După ce o deschise şi o examină, zise:

          - Aceasta e harta unei comori, doar că e ruptă.

          - Cum aşa? Unde-i comoara?

          - În trecut, nu ştiu exact.

          - Deci vom călători prin timp?

          - Da, dar trebuie să găsim locul potrivit de plecare.

          - Şi unde-i locul?

          - La sud de oraş.

          - Atunci, fă masinăria şi să mergem!

          După două zile maşina timpului X5432 (aşa o numise Rex) era gata.

Johnny se sătură să aştepte şi duse maşinăria în sud. Acolo Rex setă maşina şi plecară în viitor.

În timpul călatoriei trecură printr-un tunel multicolor. În marginile tunelului erau diferite ieşiri. Cum mergeau cu viteză mare trebuia să aibă grijă pe unde ieşeau. Din păcate apăruse o vacă spaţială care îi împinse în gaura greşită.

Era de necrezut! Vaca îi împinsese în mijlocul unui război extraterestru şi ereau într-un OZN. Johnny ţipă:

-         Unde ne-ai adus?

-         Într-un OZN de calitate 672qF.

-         Nu despre asta vorbeam! Ce se întamplă aici?

-         Păi, o vacă ne-a aruncat in gaura greşită.

-         Aaaaaa…!

-         Ce s-a întâmplat?

-         Ne-a înghiţit nava mamă!

-         Aaaaa…De ce n-ai zis nimic?

-         Ia mai taci!
În timp ce se certau ajunseseră în nava mamă. O trupă de

extratereştri îi înconjuraseră.

- După ce se calmară, îşi dăduseră seama de gravitatea momentului. 

Extratereştrii îi luaseră prizonieri. Îi duseră la conducătorul lor. Acesta zise:

-         Ce sunt aceste fiinţe?

-         Credem că sunt oameni, zise un gardian.

-         De ce ne arestaţi? intrebă Johnny.

- Fiindcă stăteaţi într-o navă inamică. Vă vom duce la închisoare!

-   Ne veţi închide şi veţi arunca cheia?

-   Nu, noi avem sisteme electrice! Vă închidem şi aruncăm sistemele!

Gardienii îi aruncară în celule şi aruncară sistemele de securitate.

Le fu destul de uşor să evadeze, să ajunge la OZN şi să repare maşina timpului. Gardienii erau la masă şi serveau o porţie de creveţi de asteroid cu suc de gaze.

Între timp, Rex reuşi să reconstruiască maşinăria şi iar ajunseră în portal.

Intrară într-o gaură şi ajunseră în Egipt. Chiar dacă abia ajunseră, le era foarte cald.

Merseră un timp şi îşi dăduseră seama că nu au apă. Căutară o oază. De câteva ori avură vedenii şi se aruncau în nisip ca şi când ar fi o piscină.

Făcuseră asta de zece ori până ajunseră la una adevărată, dar păzită de mumii. Aveau câteva arme la ei (şi totuşi nu avea apă). Se bătuseră cu mumiile şi acum se pregăteau să bea apă când o mumie îi lovi în cap şi căzură în lac şi fură absorbiţi de un vârtej.

Ajunseră într-o peşteră plină de oase unde găsiră un portal.

Intrară în el şi ajunseră în Australia unde au fost întâmpinaţi de un dinozaur. Se speriară şi fugiră într-o pădure, dar dinozaurul îi urmări. Norocul le surâse fiindcă lângă ei era un jeep. Merseră cu ei câţiva metri dar, ghinion, s-a terminat benzina. Dinozaurul îi ajunse şi îi călcă.

Astfel, ei ajunseră în interiorul dinozaurului. Urcară o scară şi pe ea găsiră o altă maşină a timpului. Au demarat spre Grecia antică unde găsiră comoara.

Din păcate, maşina timpului se strică şi aşteptară să treacă încă odată timpul. Şi aşteptară, şi aşteptară, şi aşteptară…
Şi încă mai aşteaptă şi în ziua de azi.

Sfârşit

de Horia Silea, clasa a III-a

Avatar - Legenda lui Aang, partea a IV-a

Avatar

Legenda lui Aang

Partea a IV-a

În următoarea aventura, cei trei prieteni se plimbau într-o pădure şi acolo au văzut un băiat care îşi antrena puterile de pământ. Când Katara l-a strigat, băiatul a fugit, dar ei l-au urmărit până la un sat şi au intrat în aceeaşi casă ca el. I-au spus mamei lui ce a făcut şi ea era supărată fiindcă pe acea insulă era interzis să îţi foloseşti puterile de Avatar.

Atunci vin nişte gardieni ai poporului de foc şi îl iau pe băiat. Katara vroia să îl aducă înapoi aşa că a înscenat că îşi foloseşte puterile pământului, dar de fapt Aang o ridica cu puterile aerului.

Când a ajuns, a văzut băiatul cu tatăl său, care a fost prins acum mulţi ani. În prima noapte, Aang şi Sokka au venit cu Appa ca să o ia pe Katara de acolo. Dar ea nu vroia să plece fără acei oameni, aşa că toţi au făcut un plan. Aang a adus cărbune  şi prizonierii se luptau cu gardienii focului. Toţi au plecat fericiţi acasă.

A doua zi cei trei au văzut o pădure arsă. După aceea a venit un bătrân şi l-a rugat pe Avatarul aerului, Aang, să îi ajute satul. La fiecare apus de soare venea un monstru-spirit numit Heyco care lua oameni. La apus Aang s-a luptat cu Heyco dar nu l-a omorât, aşa că Heyco l-a luat pe Sokka în lumea spiritelor. Şi Aang a intrat. Acum el era în lumea spiritelor. Aang a spus:

- Trebuie să vorbesc cu maestrul Rokku! Dar cum?

Atunci vine un dragon şi îi spune lui Aang că el a fost ca Appa pentru Rokku. Aang se urcă pe el şi se duc într-un templu din împărăţia focului şi acolo el vede o statue a lui Rokku. Dragonul îi spune că doar în ziua solstiţiului poate vorbi cu el. Atunci Aang spune:

- Dar mâine este ziua solstiţiului!!

Dragonul îl ia pe Aang şi îl duce înapoi la lumea normală. Atunci vine Heyco. Acum Aang a înţeles de ce era supărat:

- Heyco! Ascultă-mă! Ştiu de ce eşti supărat! Şi eu am văzut pădurea arsă, dar va creşte la loc! 

Atunci Heyco s-a transformat într-un urs panda şi a plecat. După un minut au aparut toţi oamenii dispăruţi.

În ziua solstiţiului, cei trei îl iau pe Appa şi se duc la acel loc pe care dragonul l-a arătat lui Aang. Când s-au apropiat, mai multe bărci ale poporului de foc trăgeau în ei. Acum prinţul Zuko şi comandantul Zao îi urmăreau.

Atunci când Aang a intrat în camera unde era statuia, au intrat şi cei de foc. Ei au încercat să deschidă uşa, dar maestrul Rokku nu îi voia înăuntru. El i-a spus lui Aang că trebuie să înveţe mai repede sa stăpânească celelalte puteri.

După aceea, maestrul Rokku a ieşit şi aproape a distrus templul şi după ce au plecat cei de foc, Rokku s-a transformat în Aang. 

(Va urma)

Partea a V-a - click aici http://impreunatogether.blogspot.ro/2014/04/avatar-legenda-lui-aang-partea-v-a.html

de Lorena Solomon